Piața mondială de uleiuri vegetale este dominată în mare măsură de uleiul de palmier, care contribuie cu circa 34% la totalul de ulei vegetal consumat. Uleiul de palmier este urmat de uleiul de soia, uleiul de rapiță, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de cocos.
Floarea-soarelui se bucură de apreciere în dieta umană, datorită conținutului ridicat de acizi grași nesaturați și punctului ridicat de fumegare. De asemenea, aceste uleiuri sunt foarte stabile și nu au nevoie de hidrogenare, un aspect important având în vedere îngrijorările legate de sănătate referitoare la folosirea uleiurilor hidrogenate în producția de alimente.
Potrivit rapoartelor realizate de o companie indiană de studii de piață, Mordor Intelligence, floarea-soarelui reprezintă în prezent una dintre cele mai importante culturi de oleaginoase la nivel mondial, fiind folosită ca hrană pentru păsări, pentru uleiuri (comestibile și industriale) și pentru piața tot mai mare a gustărilor.
Mordor a declarat că „producția de ulei de floarea-soarelui reprezintă în jur de 8% din producția mondială totală de uleiuri vegetale. Federația Rusă, Ucraina și Argentina sunt principalii producători de floarea-soarelui și de produse secundare din floarea-soarelui, precum și furnizori pentru piața mondială.”
„Aceste trei țări produc peste jumătate din producția de floarea-soarelui din lume, motiv pentru care sunt denumite frecvent Triunghiul Florii-soarelui.”
Studiile Mordor sugerează că, în ultimii 10 ani, suprafața cultivată cu floarea-soarelui la nivel mondial s-a extins cu 2,7% anual. „Din 2005 până în 2010, a avut loc o extindere cu 6 milioane ha a suprafețelor în regiunea Mării Negre. După 2010, UE a recuperat o suprafață cultivată cu floarea-soarelui de 0,5 milioane ha, Ucraina și Rusia adăugând încă 1 milion ha.
„India, Turcia și Egipt sunt unele dintre principalele țări consumatoare de ulei de floarea-soarelui care au participat la extinderea pieței crescând consumul fără a crește producția locală.”
De asemenea, compania de studii de piață a declarat că comerțul mondial cu ulei de floarea-soarelui reprezintă 30% din consumul total. Uniunea Europeană este principala destinație a exporturilor din Ucraina și Argentina, în vreme ce țări printre care Turcia, Egipt, India și China au apelat la importurile de floarea-soarelui pentru a sprijini cererea locală.
Potrivit FAO, Argentina, Ucraina și Federația Rusă asigură 52% din producția mondială de floarea-soarelui și 40% din exporturile de semințe de floarea-soarelui. FAO estimează că producția de floarea-soarelui la nivel mondial se va apropia de 60 de milioane de tone până în 2050.
„Cu o producție în creștere în special din Rusia și Ucraina, va exista un lanț de aprovizionare important pentru ambele țări în următorii zeci de ani”, a explicat Directorul General Nuseed pentru Europa, Patrick Dieterich.
„Investițiile în tehnologiile de cultivare și prelucrare în ambele țări se observă foarte clar, un număr tot mai mare de cultivatori trecând de la semințele obținute de ferme la hibrizi cu randament mai ridicat”, a adăugat acesta. „Este clar totodată că beneficiile agronomice specifice, cum ar fi trăsătura de toleranță la erbicide Clearfield, cresc interesul întrucât cultivatorii urmăresc să obțină randamente mai ridicate și să aibă mai puține provocări de producție.”
* Sursa: Perspectivele agricole ale OCDE-FAO pentru 2016-2025
Despre soiurile de floarea-soarelui
Floarea-soarelui este bine-cunoscută pentru folosirea semințelor și a uleiului. Așadar, per ansamblu, putem spune că sunt două categorii principale de floarea-soarelui cu mai multe destinații. Semințele de floarea-soarelui pentru ulei sunt presate pentru a obține ulei de calitate ridicată, pentru consumul uman. Dacă soiurile sunt cultivate pentru ulei, avem floarea-soarelui cu conținut ridicat atât de acid oleic, cât și de acid linoleic.
Diferența dintre fiecare tip constă în nivelurile de grăsimi polinesaturate și mononesaturate din ulei, care sunt acidul linoleic și acidul oleic. Uleiurile cu conținut ridicat de acid oleic sunt considerate cele mai sănătoase și au în compoziție cele mai multe grăsimi mononesaturate (oleice). Acidul linoleic este alcătuit din mai multe grăsimi polinesaturate. Semințele de floarea-soarelui pentru ulei sunt de obicei negre și de dimensiuni mai mici.
Când vine vorba despre floarea-soarelui pentru consum sau tipul nedestinat uleiurilor, cojile semințelor de floarea-soarelui pot fi complet negre (hibrizii Nuseed Onyx), negre cu dungi albe, precum și complet albe. Aceste tipuri pot fi prăjite pentru consumul uman ca gustare asezonată și, de asemenea, pot fi folosite în produse preparate prin coacere (în special pâine). Floarea-soarelui pentru consum are semințe mai mari, fiind foarte căutată de către procesatori.
Pentru piețele de semințe pentru păsări, tipul de floarea-soarelui preferat este cel mixt de consum și ulei.
Evoluțiile pieței în UE
Rusia și țările din Europa de Est, în special Ucraina, au o producție foarte importantă de floarea-soarelui pentru piața mondială, cu o creștere rapidă a producției de ulei brut în ultimele două sezoane.
Conform datelor Comisiei Europene, în 2017-2018, recolta mondială de oleaginoase a rămas la un nivel ridicat pentru al doilea an la rând. USDA o estimează la peste 570 milioane t, în scădere cu 1% față de anul precedent. Scăderea semnificativă a producției de oleaginoase (în principal soia) din cauza secetei în Argentina a fost compensată în mare măsură de creșterile din SUA (+2%), Brazilia (+3%), China (+10%) și UE (+12%).
