La prima vedere, coordonarea unei echipe de Formula 1 și obținerea unei producții reușite de floarea-soarelui nu par să aibă legătură, însă la o analiză mai atentă, vom fi surprinși să observăm că drumul spre succes este foarte asemănător.
Pe vremuri, succesul mașinilor de curse depindea de șofer și de deciziile luate într-o fracțiune de secundă, pe pistă.
Apoi, prin anii ’70, mașinile au început să fie dotate cu sisteme telemetrice, pentru a li se măsura modul de funcționare.
Astăzi, orice element de funcționare al unei mașini de Formula 1 este monitorizat prin sute de senzori, măsurându-se astfel tururile de circuit, temperatura pneurilor și sistemelor de frânare, fluxul de aer și performanța motorului.
Cursele de Formula 1 se câștigă, astăzi, „la mustață”, cheia succesului fiind atât măsurarea atentă a performanței mașinii și șoferului, cât și adoptarea unei reacții corecte, pe baza datelor înregistrate.
Oricât de puțină legătură ar avea culturile de floarea-soarelui cu circuitul Nürburgring, și noi, cei din sectorul agricol, trebuie să avem în vedere măsurarea performanțelor, pentru a avea șanse de succes cât mai mari.
Pentru că dacă nu măsurăm, cum putem gestiona?
Planifică, gestionează, măsoară, revizuiește
Agricultorii sunt extrem de buni la planificări și logistică.
În fiecare an, semeni, hrănești și tratezi culturile, pentru a le recolta, apoi, rapid și eficient.
Uneori, agricultorii se pricep mai puțin la măsurători, analize și revizuiri ale planului de lucru pentru anul următor pe baza datelor noi. De multe ori, oamenii reacționează doar puși în fața unei situații de fapt, și își planifică mai puțin activitatea în funcție de eventualități.
Măsurând și analizându-ne performanțele, ne putem planifica și gestiona mai eficient activitatea.
Măsurarea performanței
Măsurarea performanței presupune două acțiuni: culegerea de date fiabile, apoi compararea acestora cu alte date.
Să luăm exemplul producției medii.
Dacă măsurăm și înregistrăm producția medie pe care am obținut-o, o putem compara cu media națională sau regională, sau cu nivelul obținut de prima treime din totalul exploatațiilor, precum și de la an la an, pentru a observa tendința.
Putem proceda astfel cu orice sector din activitatea noastră. Dacă putem măsura, putem compara.
Când măsurăm propria performanță și o alăturăm unui element de comparație, putem aprecia cât de eficienți suntem și putem analiza mai în profunzime activitatea noastră.
Acest procedeu este deseori numit etalonare și constă în colectarea de date și compararea acestora cu cele înregistrate de altă exploatație.
Etalonarea
Cercetările indică faptul că societățile agricole cele mai profitabile realizează o formă sau alta de etalonare financiară sau tehnică.
Etalonarea vă ajută să înțelegeți corect cheltuielile dvs. totale de producție.
Comparându-vă activitatea cu cea a altor colegi din sector, puteți afla care sunt punctele dvs. forte și zonele de dezvoltare, și puteți trage concluzii importante, formulând întrebări.
De ce sunt mai buni, ceilalți? Cum anume sunt ei mai buni? Cum pot să ajung la nivelul lor?
Procesul nu e neapărat complicat. Uneori, efectuarea unor schimbări mici poate duce la un câștig financiar important.
Pe lângă creșterea profitabilității activității dvs., acest mod de lucru vă permite să luați decizii cu mai multă siguranță.
Orice element care poate fi măsurat poate fi și etalonat – dar trebuie să știi și ce tip de informație are efectul cel mai bun.
Când sunt întrebați care sunt elementele de etalonare cele mai importante, agricultorii menționează rentabilitatea globală, cheltuielile cu inputurile și performanțele de operare fizică.
Performanțele de operare fizică
Lista de mai jos nu este exhaustivă, dar cuprinde câteva exemple utile de etalonare a performanței de operare fizică:
| · Producția medie |
Atunci când vrem să măsurăm productivitatea culturii, producția medie este, probabil, primul lucru la care ne gândim. Componentele ei – calatidii/ha, semințe/ha, greutatea semințelor – sunt, toate, elemente care se pot măsura, ajusta și etalona. |
| · Mâna de lucru |
Calculând hectarele lucrate per angajat, puteți afla costul mâinii de lucru și dacă acesta este prea ridicat. La o exploatație cu teren arabil, >300 ha/persoană este un nivel considerat bun, iar <200 ha/persoană, scăzut. |
| · Derapaje |
Știți care este gradul de derapaj al tractorului dvs., nivelul lui optim și cum l-ați putea reduce pe cel actual? Reducerea derapajului scade consumul de combustibil și ameliorează ritmul de lucru, permițându-vă să economisiți 10-20$/ha. Soluția poate fi o simplă reducere a presiunii din pneuri. |
| · Combustibil |
Calculul consumului de litri de combustibil la hectar vă poate oferi informații interesante. Unele exploatații consumă minimum 60-70 l/ha, în timp ce altele consumă maximum 30-40 l/ha. Consumul de combustibil este dictat atât de numărul de treceri, cât și de adâncimea de lucru a mașinilor agricole. Reducerea consumului de combustibil vă poate economisi 30-40 $/ha. |
| · CP |
Calculul de cai-putere la hectar vă poate indica dacă aveți prea multe utilaje de mare putere. Pentru a calcula nivelul de CP/ha, faceți suma cailor-putere ai tuturor utilajelor, cu excepția combinei, apoi împărțiți la suprafața cultivată. Ținta de putere pentru o exploatație arabilă este de 0,8-1,0 CP/ha. Puteți reduce nivelul de CP/ha crescând suprafața cultivată, diminuându-vă parcul de mașini și folosind mașini închiriate sau utilizate în comun cu alte exploatații. |
| · Ritmul de lucru |
Un indicator util al eficienței este calculul ritmului de lucru al unei mașini și compararea acestuia cu ritmuri de lucru efective. Eficiența scăzută poate fi cauzată de vitezele mici de înaintare, de suprapunerile excesive, de o disciplină proastă a întoarcerilor la sfârșitul unei treceri, de încărcarea sau umplerea lentă și de alte întârzieri de rutină legate de diverse operații. |
| · Semințele |
Aplicați aceeași rată de semănat în fiecare campanie de producție? Adaptarea ratelor de semănat în funcție de starea și greutatea semințelor vă poate îmbunătăți producția medie și reduce cheltuielile cu semințele. (Pentru mai multe informații, vezi articolul intitulat „Câteva sfaturi practice privind agronomia florii-soarelui”, în această serie de materiale). |
Performanța financiară
Practic, orice tip de informație financiară se poate măsura. Dar aceste informații pot fi împărțite în două categorii.
Etaloane pentru întreprinderi individuale
Aceste etaloane sunt utile pentru a compara diversele inputuri și a observa măsura în care acestea afectează efectiv venitul. Iată câteva exemple:
| · Rezultatul brut |
Reprezintă valoarea producției vândute și este un indiciu al producției medii și prețului. Comparându-vă rezultatul brut, veți ști dacă producția medie și prețurile dvs. de vânzare sunt corecte. |
| · Cheltuielile variabile |
Cheltuielile variabile sunt costurile asociate unei singure culturi și cuprind, în general, semințele, îngrășămintele și pesticidele. Calculul costului inputurilor/ha la fiecare cultură și compararea lui cu alte exploatații vă permite să observați dacă folosiți prea mult sau prea puțin din fiecare resursă de producție, sau dacă plătiți prea mult pentru ele. |
| · Marja brută |
Marja brută a unei societăți este ceea ce rămâne din rezultatul brut după ce se scad cheltuielile variabile. Exprimată la hectar, marja brută este un mijloc util de monitorizare a rentabilității de la un sezon de producție la altul, prin comparație cu alte exploatații și alte culturi. |
Etaloane financiare pentru întreaga exploatație
Aceste etaloane au rolul de a indica rentabilitatea și eficiența financiară a întregii societăți.
Punctul de pornire este bilanțul financiar. Analiza acestuia vă oferă o înțelegere mai profundă a activității dvs.
Bilanțul financiar conține multe informații – cum ar fi valoarea netă și rentabilitatea.
| · Valoarea netă |
Valoarea netă este diferența dintre activ și pasiv și constituie un indicator util al sănătății globale a societății dvs. Atunci când e pozitivă și în creștere, valoarea netă indică o bună stare de „sănătate” financiară, iar când este în scădere, ea poate semnala prezența unor probleme în societatea dvs. Metode de îmbunătățire a valorii nete: · reducerea pasivului – cum ar fi datoriile pe termen lung și împrumuturile pe termen scurt – în timp ce activul rămâne constant sau crește; · creșterea activului, în timp ce pasivul rămâne constant sau scade. |
| · Rentabilitatea |
Nu trebuie confundantă cu profitul. Profitul este venitul total minus cheltuielile totale și este un număr absolut. Rentabilitatea este capacitatea unei societăți de a genera un venit în urma unei investiții punctuale. |
Concluzii
„Planifică, gestionează, măsoară, revizuiește” – optică foarte utilă în administrarea societății dvs.
Societățile de succes își măsoară întotdeauna performanța, apoi acționează în consecinnță.
Modul în este realizat acest lucru și elementele care sunt măsurate diferă de la o societate la alta.
Privind în afara firmei dvs. și comparându-vă datele cu un etalon sau cu date comparative, veți dobândi certitudinea că sunteți pe drumul cel bun – iar dacă nu, că trebuie să luați măsuri în timpul aflat la dispoziție.
Dacă nu măsurați, cum puteți gestiona?
