Solul este esențial pentru viața pe Pământ și reprezintă un univers uimitor și puțin cunoscut, care se află chiar sub picioarele noastre.
Cei mai mulți oameni se gândesc rar la sol, iar dacă o fac, se gândesc adesea la el ca la o formă de murdărie, însă solul este mai valoros decât aurul, deoarece fără sol nu ne putem hrăni, iar aurul nu se poate mânca.
Sănătatea solului, denumită și calitatea solului, reprezintă capacitatea solului de a funcționa ca un ecosistem viu care poate susține plantele, animalele și oamenii.
Sănătatea solului este esențială pentru sustenabilitatea producției alimentare, iar înțelegerea solului este esențială pentru menținerea sănătății acestuia.
Informații de bază despre sol
Cum se face solul?
Fabricarea solului este un proces destul de simplu, tot ce trebuie să faceți este să luați o rocă și să o lăsați undeva pentru o perioadă lungă de timp. Foarte mult timp, câteva mii de ani.
În acest timp, roca se va altera și se va descompune în bucăți din ce în ce mai mici care, în cele din urmă, vor forma structura solului.
Amestecați această rocă sfărâmată cu fragmente sfărâmate din alte tipuri de roci, adăugați plante și animale moarte și produșii lor secundari, amestecați aproximativ zece miliarde de microorganisme pe gram de sol, încurajați organismele mai mari să se mute în sol și iată-l, solul.
Mai multe detalii despre sol
Solul este un amestec de cinci ingrediente de bază – materie minerală, materie organică, organisme vii, gaz și apă.
Materii minerale
Mineralele din sol sunt fragmente descompuse care provin din roci care au fost erodate în urma fenomenelor fizice, cum ar fi înghețul, dezghețul, vântul și ploaia, a fenomenelor chimice, cum ar fi ploaia acidă, sau în urma activității biologice, cum ar fi bacteriile care mănâncă rocile.
Materia minerală poate fi împărțită în trei mărimi, de la cea mai mică la cea mai mare: argilă, nămol și nisip.
Particulele de argilă au de obicei un diametru mai mic de 0,002 mm, particulele de nămol au un diametru cuprins între 0,002 și 0,05 mm, iar nisipul are un diametru cuprins între 0,05 și 2,0 mm.
Pentru a pune acest lucru în context, dacă o particulă de argilă ar fi de mărimea unei monede, o particulă de nisip ar fi la fel de mare ca un butoi de bere.
Materia minerală reprezintă de obicei aproximativ 45% din sol, iar proporțiile de argilă, nămol sau nisip determină caracteristicile solului.
De exemplu, solurile cu o proporție mai mare de nisip vor fi clasificate drept soluri nisipoase, iar particulele mai mari de nisip vor însemna că solul este adecvat pentru lucru și drenaj, dar predispus la uscare.
În schimb, solurile cu o cantitate mai mare de argilă vor reține mai bine apa, sunt mai puțin predispuse la secetă, dar mai greu de lucrat și se încălzesc mai greu primăvara.
Capacitatea de a determina tipurile de sol și de a înțelege apoi caracteristicile acestora vă va permite să vă gestionați mai bine culturile.
Materia organică
Materia organică din sol este formată din resturile moarte de plante, animale și microbiologie și din produșii secundari ai acestora.
Materia organică a terenurilor agricole este în general de aproximativ 5%, dar poate varia între 2 și 20%.
Solurile bogate în mod natural în materie organică sunt clasificate drept soluri organice, cum ar fi cernoziomul, care se găsește în toată stepa eurasiatică.
Materia organică este vitală pentru sănătatea solului și ar trebui să adoptăm practici agricole care să mențină sau să crească conținutul acesteia.
Câteva dintre beneficiile materiei organice din sol |
|
| Fertilitatea | Acționează ca o rezervă de nutrienți pentru plante, în special azot, fosfor și sulf, împreună cu micronutrienți, care se eliberează lent pe măsură ce materialul organic se descompune. |
| Structura | Ajută solurile să își formeze structura și agregatele care îmbunătățesc infiltrarea apei și capacitatea de reținere. |
| Cultivări | Îmbunătățește lucrabilitatea solului, reducând costurile de cultivare. |
| Protecție | Materia organică amestecată cu solul ajută la protejarea solului împotriva eroziunii provocate de vânt și de apă, iar când e lăsată la suprafață reduce evaporarea și reține umiditatea solului. |
| Alimente | Oferă nutriție pentru organismele din sol. |
Organisme vii
Printre acestea se numără microorganisme precum bacteriile, actinomicetele, ciupercile, algele și protozoarele, care descompun materia organică eliberând nutrienți în sol, unde pot fi absorbiți de plante.
Fauna solului de dimensiuni mai mari, cum ar fi colembolele, acarienii, nematodele, râmele și furnicile, ajută la deplasarea și amestecarea materialului organic în profilul solului.
|
Gaz și apă
Proporțiile de gaze și de apă din sol se modifică în funcție de ploi sau de perioadele de secetă.
Gazele din sol se găsesc în spațiile dintre agregatele solului și includ azot, dioxid de carbon și oxigen. Oxigenul permite rădăcinilor plantelor și organismelor din sol să respire.
|
Eroziunea solului
Este nevoie de foarte mult timp pentru a produce sol, dar noi îl putem distruge în câteva minute.
Se estimează că, în fiecare an, pierdem între 5 și 7 milioane de hectare de teren sau 24 de miliarde de tone de sol fertil din cauza degradării, iar o mare parte din această pierdere este reprezentată de eroziunea solului cauzată de practicile agricole necorespunzătoare.
Deși o parte din eroziunea solului este naturală, în prezent pierdem solul într-un ritm mult mai rapid decât este înlocuit, ceea ce înseamnă că, dacă nu facem ceva în acest sens, ne reducem capacitatea de a produce alimente.
Eroziunea hidrică și eoliană cauzată de practicile agricole reprezintă principalele cauze ale degradării terenurilor.
Solurile erodate reduc productivitatea agricolă a terenului, în timp ce solul transportat ajunge să blocheze cursurile de apă și poate cauza eutrofizare.
|
Eroziunea eoliană
Atunci când viteza vântului este suficient de mare, particulele de sol de pe câmpurile expuse pot începe să se rostogolească de-a lungul suprafeței solului, acest lucru fiind cunoscut sub numele de fluaj de suprafață.
Pe măsură ce viteza vântului continuă să crească, particulele de sol încep să sară de la suprafață în aer, eliberând alte particule.
Odată ce sunt transportate în aer, particulele de sol pot parcurge distanțe mari până când viteza vântului scade.
Eroziunea hidrică
Picăturile de ploaie care lovesc solurile expuse pot descompune agregatele solului în particule de sol individuale, care pot fi apoi transportate la vale de apa în mișcare.
În funcție de înclinarea terenului, de volumul și de viteza apei în mișcare, solul poate fi erodat în straturi sau în canale, cunoscute sub numele de rigole.
Reducerea eroziunii solului
Cel mai bun mod de a reduce riscul de eroziune a solului este de a-l ține acoperit.
Menținând solul acoperit cu culturi, reziduuri de culturi sau culturi de acoperire, contribuiți la protejarea solului de impactul ploii și al vântului, iar rădăcinile vii ajută la legarea solului, reducând riscul de eroziune.
|
